„Am probleme hormonale” este una dintre cele mai frecvente afirmații pe care medicii endocrinologi o aud în cabinet. De cele mai multe ori, însă, această expresie este foarte generală și nu descrie o afecțiune anume. Organismul uman produce zeci de hormoni, fiecare având roluri specifice și acționând asupra unor organe și țesuturi diferite. De aceea, două persoane care spun că au „probleme hormonale” pot avea, în realitate, cauze complet diferite pentru simptomele lor.
Sistemul endocrin funcționează ca o rețea complexă de glande care comunică permanent între ele. Unele controlează metabolismul, altele influențează creșterea, fertilitatea, somnul, răspunsul la stres sau sănătatea oaselor. Pentru a înțelege mai bine cum funcționează acest sistem, Dr. Corina Neamțu a pregătit un mic ghid al principalilor hormoni și al glandelor care îi produc.
Explorează opțiunile potrivite pentru tine!
Descoperă detalii despre serviciile noastre și opțiunile de tratament disponibile, astfel încât să poți alege ce ți se potrivește cel mai bine.
Ce sunt hormonii și de ce sunt atât de importanți
Hormonii sunt mesageri chimici produși de glande endocrine, dar și de anumite organe și țesuturi, și eliberați în circulație pentru a acționa asupra celulelor care au receptori specifici. Odată ajunși la organele și țesuturile asupra cărora acționează, ei transmit informații care coordonează numeroase procese din organism.
Practic, aproape fiecare celulă din corp răspunde, într-o măsură mai mare sau mai mică, la acțiunea hormonilor. Aceștia contribuie la reglarea metabolismului, creșterii și dezvoltării, echilibrului hidric, fertilității, funcției sexuale, somnului, sănătății osoase și răspunsului la stres. Atunci când unul dintre aceste mecanisme este perturbat, pot apărea simptome care afectează calitatea vieții și care necesită o evaluare medicală pentru identificarea cauzei.
Mic ghid hormonal – principalele glande endocrine și rolul lor
Hipofiza – centrul de coordonare al sistemului endocrin
Hipofiza este o glandă de dimensiuni mici, situată la baza creierului, dar cu un rol major în funcționarea întregului sistem endocrin. Ea este împărțită în două componente, fiecare având funcții diferite.
Hipofiza anterioară produce hormonul de creștere (GH), implicat în creștere și în reglarea metabolismului, precum și prolactina, care stimulează producția de lapte după naștere. Prin hormoni precum TSH, ACTH, FSH și LH, aceasta reglează activitatea tiroidei, a cortexului suprarenal, a ovarelor și a testiculelor.
În același timp, hipofiza coordonează activitatea altor glande endocrine importante, precum tiroida, glandele suprarenale și gonadele (ovarele și testiculele), prin intermediul unor hormoni care reglează funcționarea acestora.
Hipofiza posterioară depozitează și eliberează în circulație hormonul antidiuretic (ADH sau vasopresina) și oxitocina, ambii sintetizați în hipotalamus. ADH contribuie la reglarea cantității de apă eliminate de rinichi și, implicit, la menținerea echilibrului hidric al organismului.
La nivelul creierului, hipotalamusul produce hormoni care controlează activitatea hipofizei și participă la reglarea temperaturii corporale, apetitului, setei și ritmului somn–veghe. Melatonina este produsă în principal de glanda pineală și contribuie la sincronizarea ritmului circadian. Aceștia au un rol important și în apariția bufeurilor, unul dintre cele mai cunoscute simptome ale menopauzei.
Tiroida și paratiroidele
La nivelul gâtului se află tiroida, o glandă cu formă de fluture care produce hormonii tiroidieni T3 și T4. Aceștia influențează metabolismul și participă la funcționarea normală a aproape tuturor organelor din corp, având efecte asupra nivelului de energie, temperaturii corporale și ritmului în care organismul utilizează energia.
În imediata vecinătate a tiroidei se află, de obicei, patru glande foarte mici, numite paratiroide. Acestea secretă parathormonul (PTH), unul dintre principalii hormoni implicați în menținerea concentrației calciului în sânge și în reglarea metabolismului calciului și fosforului, prin efecte asupra oaselor și rinichilor și, indirect, asupra absorbției intestinale a calciului.
Glandele suprarenale
Deasupra fiecărui rinichi se află câte o glandă suprarenală. Deși sunt de dimensiuni reduse, acestea produc hormoni implicați în numeroase procese esențiale ale organismului.
Cortexul suprarenal produce cortizol, aldosteron și androgeni suprarenalieni, în timp ce medulosuprarenala produce catecolamine, precum adrenalina și noradrenalina.
Unul dintre cei mai cunoscuți este cortizolul, hormon implicat în răspunsul la stres și în menținerea tensiunii arteriale, dar care participă și la reglarea metabolismului și a răspunsului inflamator.
Suprarenalele secretă și catecolamine, precum adrenalina, responsabile de reacția rapidă a organismului în situații de pericol sau stres intens. Acest mecanism este cunoscut drept răspunsul de tip „luptă sau fugi” și pregătește corpul pentru a reacționa rapid.
Tot la nivelul suprarenalelor și androgeni, precum DHEA și androstenedionul. Contribuția lor diferă în funcție de sex și de etapa vieții; la femei, aceștia participă, printre altele, la apariția pilozității pubiene și axilare și reprezintă precursori pentru alți hormoni sexuali.
Cortexul suprarenal produce și aldosteron, hormon implicat în reglarea echilibrului dintre sodiu și potasiu, a volumului circulant și a tensiunii arteriale.
Ovarele și testiculele
Gonadele sunt glandele sexuale ale organismului: ovarele la femei și testiculele la bărbați.
Ovarele produc doi hormoni principali – estrogenii și progesteronul. Spre deosebire de alți hormoni, secreția lor este ciclică, valorile modificându-se în fiecare etapă a ciclului menstrual. Aceste variații permit ovulația, mențin fertilitatea și pregătesc organismul pentru o eventuală sarcină.
Totuși, această funcție este limitată în timp. Odată cu scăderea rezervei foliculare, ovulațiile devin mai rare, iar secreția de progesteron și estrogeni se modifică și fluctuează. Menopauza este confirmată retrospectiv după 12 luni consecutive fără menstruație, dacă amenoreea nu are o altă cauză. Ulterior, ovarele continuă să producă anumite cantități de hormoni, în special androgeni, chiar dacă funcția lor reproductivă s-a încheiat.
La bărbați, principalul hormon sexual este testosteronul. Acesta are un model diferit de secreție, cu variații pe parcursul zilei, dar fără fluctuațiile lunare caracteristice femeilor. La mulți bărbați, nivelul testosteronului scade lent odată cu înaintarea în vârstă, dar evoluția variază considerabil și este influențată de starea generală de sănătate, greutate, somn, medicamente și boli asociate. Această modificare nu este echivalentă cu menopauza.
Explorează opțiunile potrivite pentru tine!
Descoperă detalii despre serviciile noastre și opțiunile de tratament disponibile, astfel încât să poți alege ce ți se potrivește cel mai bine.
De ce două persoane cu aceleași simptome pot avea probleme complet diferite
Multe simptome care îi îngrijorează pe pacienți pot avea cauze foarte diferite. Oboseala, schimbările de greutate, tulburările de somn, căderea părului sau modificările de dispoziție pot apărea în contextul unor afecțiuni endocrine, dar și al altor probleme medicale sau chiar al stilului de viață.
Din acest motiv, afirmația „am probleme hormonale” nu este suficientă pentru stabilirea unui diagnostic și nici nu poate orienta singură investigațiile necesare.
Același principiu se aplică și analizelor hormonale. Acestea nu ar trebui efectuate sub forma unui „pachet universal”, fără o indicație stabilită în funcție de context. Medicul alege investigațiile pornind de la simptome, istoricul medical, examenul clinic și eventualele recomandări de screening aplicabile persoanei respective.
Menopauza este un exemplu foarte bun despre cât de complex funcționează hormonii
Menopauza demonstrează foarte bine că hormonii nu acționează izolat, ci influențează numeroase mecanisme din organism.
Unul dintre cele mai frecvente și caracteristice simptome ale tranziției la menopauză îl reprezintă bufeurile. Deși sunt strâns asociate cu scăderea și fluctuațiile estrogenilor, bufeurile apar printr-un mecanism mai complex. Modificările hormonale influențează circuitele hipotalamice implicate în termoreglare și îngustează zona de neutralitate termică. Astfel, variații mici ale temperaturii interne pot declanșa vasodilatație, transpirații și senzația bruscă de căldură.
Acest mecanism arată cât de strâns sunt legate între ele diferitele componente ale sistemului endocrin și de ce schimbarea unui singur hormon poate avea efecte asupra întregului organism.
Când este momentul să mergi la endocrinolog
Un consult endocrinologic este recomandat atunci când apar simptome persistente care nu își găsesc o explicație clară sau când există suspiciunea unei afecțiuni endocrine. Printre acestea se numără modificările importante de greutate, oboseala inexplicabilă, tulburările menstruale, palpitațiile, intoleranța la frig sau căldură, căderea accentuată a părului sau modificările tensiunii arteriale. Simptomele asociate tranziției la menopauză pot fi discutate cu medicul de familie, ginecologul sau endocrinologul, în funcție de manifestări, istoricul medical și patologiile asociate.
Rolul endocrinologului nu este doar de a recomanda analize, ci de a interpreta simptomele, examenul clinic și rezultatele investigațiilor în contextul fiecărui pacient. În endocrinologie, diagnosticul se stabilește întotdeauna individualizat, deoarece aceeași manifestare poate avea cauze foarte diferite de la o persoană la alta.
Înțelegerea modului în care funcționează hormonii este primul pas către o evaluare corectă și către un tratament adaptat fiecărei situații. Tocmai de aceea, în locul unei concluzii generale precum „am probleme hormonale”, este mai util să evaluăm împreună cu medicul dacă simptomele au într-adevăr o cauză endocrină, ce mecanism ar putea fi implicat și ce investigații sunt justificate.
Dr. Corina Neamțu, medic primar endocrinolog, cu peste 25 de ani de experiență în diagnosticul și tratamentul afecțiunilor endocrine oferă consultații de endocrinologie în cadrul Sphera Clinic pentru pacienții cu tulburări ale tiroidei, modificări hormonale asociate menopauzei, afecțiuni ale glandelor suprarenale sau alte dezechilibre endocrine, evaluarea fiind întotdeauna personalizată, pornind de la simptomele și nevoile fiecărui pacient.
WE SEE YOU