Melasma este o afecțiune dermatologică cronică și destul de răspândită, care se manifestă prin apariția unor pete pigmentare maro închis, gri-maroniu sau maro deschis pe piele, în special pe față. Melasma este mai întâlnită în rândul femeilor, în special celor însărcinate, caz în care este cunoscută și sub denumirea de „masca sarcinii” (chloasma).
Deși nu reprezintă un pericol medical grav, melasma poate avea un impact emoțional semnificativ asupra persoanelor afectate, din cauza aspectului estetic neplăcut. Înțelegerea cauzelor, simptomelor și opțiunilor de tratament este esențială pentru gestionarea eficientă a acestei afecțiuni.
În acest articol, vom afla ce este melasma, cum se manifestă, ce cauze are și cum poate fi tratată.
Cuprins
- Ce este melasma și care sunt semnele sale?
- Cât de comună este melasma și cine este predispus?
- Care sunt cauzele melasmei?
- De câte tipuri este melasma?
- Când trebuie să mergi la medicul dermatolog?
- Care este tratamentul pentru melasmă?
- Întrebări și răspunsuri
- Concluzii
Ce este melasma și care sunt semnele sale?
Melasma este o hiperpigmentare a pielii, observată mai ales pe zonele expuse frecvent la soare, cum sunt: obrajii, fruntea, nasul, buza superioară sau bărbia. Mai rar, afecțiunea poate apărea și pe alte părți ale corpului, cum ar fi pe antebrațe, gât sau spate.
Denumirea melasmă provine din grecescul „melas”, care înseamnă „negru”, dar petele nu sunt propriu-zis negre, ci au culori caracteristice cu aspect inegal: maro deschis, maro închis și/sau gri-maroniu. Acestea pot avea uneori aspectul pistruilor sau a altor afecțiuni dermatologice. Petele se întunecă și se deschid în intensitate în funcție de vreme și anotimp. Vara petele sunt mai întunecate, iar iarna acestea își pierd din intensitate.
Cât de comună este melasma și cine este predispus?
Melasma este mai frecventă la femei, în special la cele cu ten mai închis (fototipul III-VI pe scala Fitzpatrick). Conform American Academy of Dermatology, între 90% și 95% dintre cazurile de melasmă sunt întâlnite la femei, mai ales în perioada reproductivă, în general între 20 și 40 de ani. Afecțiunea poate apărea și la bărbați, dar într-o proporție mult mai mică, de până la 10% din cazuri.
Un studiu recent afirmă că există o prevalență de 36% până la 75% a melasmei în rândul femeilor însărcinate. Fluctuațiile hormonale din timpul sarcinii, în special creșterea nivelului de estrogen și progesteron stimulează activitatea melanocitelor (celulele responsabile de producerea melaninei, pigmentul pielii), care pot cauza apariția petelor. Deși melasma apărută în timpul sarcinii poate să se estompeze treptat după naștere, în unele cazuri poate persista, necesitând astfel, tratament dermatologic.
Care sunt cauzele melasmei?
Melasma este cauzată de o combinație de factori externi și interni. Iată care sunt cele mai importante cauze:
- Radiațiile ultraviolete (UV) – expunerea la soare stimulează melanocitele să producă mai mult pigment (melanină), ceea ce duce la apariția petelor întunecate.
- Schimbările hormonale – sarcina, utilizarea contraceptivelor orale sau terapia de substituție hormonală pot crește riscul de dezvoltare a melasmei.
- Moștenirea genetică – melasma afectează mai mult persoanele care au în familie membri ce au manifestat afecțiunea.
- Hipotiroidismul – când activitatea tiroidei este mai scăzută, poate exista un risc crescut de apariție a melasmei.
- Unele cosmetice sau medicamente fotosensibilizante – pot irita pielea sau pot crește sensibilitatea la lumina UV, favorizând apariția petelor.
- Dispozitivele de bronzat cu UV – sunt dăunătoare pentru că emit lumină UV care poate cauza arsuri sau pete pigmentare.
- Expunerea la lumină vizibilă (inclusiv lumina albastră de la ecrane) – unele studii sugerează că ar putea contribui la agravarea melasmei, dar dovezile sunt încă în curs de validare.
Ca răspuns la radiațiile UV, melanocitele din piele încearcă să protejeze țesutul de arsuri, astfel că produc mai multă melanină, pigmentul responsabil pentru culoarea pielii.
De câte tipuri este melasma?
Conform unei clasificări Cleveland Clinic, există trei tipuri de melasmă, în funcție de adâncimea pigmentării din piele:
- Epidermală – caracterizată prin pete maro-închis, cu margine definită, aflată la suprafață. Acest tip de melasmă răspunde bine la tratamentul convențional.
- Dermică – se manifestă în partea profundă a tegumentului, fiind caracterizată de pete maro deschis sau gri-maronii, cu margine neregulată sau estompată. Această formă nu răspunde bine la tratament.
- Melasmă mixtă – prezintă pigmentație închisă și deschisă, fiind cea mai comună formă, care răspunde limitat la tratament.
Melasma nu provoacă durere, mâncărimi sau alte simptome fizice, însă impactul psihologic poate fi unul negativ, afectând încrederea în sine și starea emoțională a persoanei.
Când trebuie să mergi la medicul dermatolog?
Imediat ce constați că prezinți pete pigmentare pe față sau pe corp, trebuie să te prezinți la medicul specialist dermatolog. Acesta poate diagnostica melasma sau alte afecțiuni dermatologice, pentru a stabili un tratament ulterior.
Medicul dermatolog poate utiliza o lampă Wood (o sursă specială de lumină ultravioletă) pentru a evalua profunzimea pigmentării. În cazuri rare, poate fi necesară o biopsie cutanată pentru a exclude alte afecțiuni.
Care este tratamentul pentru melasmă?
Nu există un tratament universal pentru melasmă, pentru că nu există încă o metodă eficientă de a înlătura pigmentarea. În funcție de cauze (expunere la radiații, fluctuații hormonale, metode contraceptive, genetică), medicul poate prescrie un anumit tip de tratament, care este însoțit și de prevenție, în special evitarea surselor de radiație UV sau expunerea cât mai limitată la razele directe ale soarelui.
Se recomandă utilizarea unei creme de protecție solară cu spectru larg (SPF 30 sau mai mare), reaplicată la fiecare două ore atunci când pielea este expusă direct razelor UV. De asemenea, persoanei cu melasmă i se recomandă să evite tratamentele hormonale pe bază de estrogen, pilulele contraceptive orale, lumina LED a televizorului, unele cosmetice iritante, ceara epilatoare sau săpunurile parfumate.
Fiecare persoană răspunde diferit la tratament și din fericire, există numeroase cazuri când melasma poate dispărea de la sine. În celelalte situații, dermatologii pot prescrie produse topice precum hidrochinonă sub formă de cremă, acid azelaic sub formă de gel, extract de soia, ce poate bloca transferul pigmenților din melanocite la nivelul pielii sau hidrocortizon, ce ajută la estomparea pigmentării.
Întrebări și răspunsuri
1. Melasma poate apărea peste noapte?
Nu, melasma este o afecțiune cronică ce apare progresiv, după săptămâni sau chiar luni de evoluție.
2. Poate melasma evolua în cancer de piele?
Nu, melasma nu este cancerigenă, nu poate evolua în cancer. Însă, petele pigmentare pot semăna cu alte boli dermatologice, cu pistruii sau cu melanomul, de aceea este important să consulți cât mai repede un medic specialist.
3. Melasma este o boală vindecabilă?
Melasma este o afecțiune cronică, ce poate persista mulți ani, uneori pentru toată viața. Nu există un tratament universal și eficient, însă melasma poate dispărea singură sau ca rezultat la tratament și evitarea luminii UV. Melasma se poate manifesta uneori doar în timpul sarcinii.
4. De ce femeile însărcinate pot avea melasmă?
Sarcina înseamnă schimbări hormonale, în special creșterea nivelurilor de estrogen și progesteron, ce stimulează melanocitele din piele să producă melanină. În cel mult trei luni după naștere, pigmentația scade.
5. Poate fi prevenită melasma?
Din păcate, nu poți evita afecțiunea, dacă este prezentă în istoricul medical familial sau atunci când ești însărcinată. Însă, este posibil să eviți factorii agravanți prezentați mai sus, cum sunt în special radiațiile UV.
6. Cât de eficiente sunt tratamentele pentru această afecțiune?
De obicei, durează între 3 și 12 luni pentru ca melasma să dispară complet. Poate dura mai mult dacă ai avut boala de mai multă vreme și nu te protejezi corect în fața factorilor de risc. Unele persoane trăiesc aproape toată viața cu melasmă.
Concluzii
Melasma este o afecțiune dermatologică cronică, fiind determinată în principal de expunerea la soare și de modificările hormonale. Deși tratamentul poate fi dificil, combinația dintre protecția solară riguroasă și terapiile topice poate duce la îmbunătățirea aspectului pielii și la scăderea pigmentării.
Cel mai important este să consulți un dermatolog atunci când constați apariția unei pigmentări la nivelul pielii, pentru a obține un diagnostic corect de melasmă și a beneficia de un plan de tratament personalizat în funcție de tipul de piele și severitatea afecțiunii.
Prevenția și în special protecția solară zilnică, rămân cheia în controlul pe termen lung al melasmei.